Cu siguranță aceasta este o întrebare de care ne-am lovit cu toții, indiferent că suntem un ONG la început de drum sau nu. Inovația este importantă în proiectele comunitare pentru a aduce soluții noi și eficiente la problemele existente. Inovația și creativitatea pot fi un catalizator pentru schimbare socială și economică, iar organizațiile care investesc în inovație și creativitate sunt mai susceptibile să aibă un impact pozitiv asupra comunităților lor.
Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-am aflat de la doi oameni cu experiență în domeniul ONG și al antreprenoriatului social, Ciprian Stănescu, co-fondator Social Innovation Solutions și Andrei Coșuleanu, președinte Asociația Act for Tomorrow.
Acest material este realizat în urma evenimentului „Start inovație în proiecte comunitare’’, primul dintr-o serie de dezbateri organizate de Start ONG, cel mai simplu mecanism de finanțare al proiectelor comunitare, finanțat de Kaufland Romania și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Prin această inițiativă, ne propunem să venim în ajutorul ONG-urilor care se află la început de drum, pentru a contribui la creșterea impactului pe care proiectele comunitare îl pot avea la nivel local.
Speakeri:
- Ciprian Stănescu, co-fondator Social Innovation Solutions;
- Andrei Coșuleanu, președinte Asociația Act for Tomorrow.
Puncte cheie:
- Inovația este importantă în proiectele comunitare pentru a aduce soluții noi și eficiente la problemele existente.
- Succesul este o chestiune de timp. Cu puține excepții, impactul social are nevoie de timp ca să se întâmple.
- O idee bună fără o execuție corespunzătoare nu va avea succes.
În România, există diverse straturi și sectoare de afaceri, cu potențialul de a pune în aplicare idei și soluții inovatoare. Cu toate acestea, există și o parte semnificativă care nu reușește să facă asta, și este responsabilitatea noastră să creștem capacitatea de inovare și de execuție. Este important să înțelegem că o idee mare fără execuție adecvată nu are prea multă valoare.
În ceea ce privește mediul ONG-urilor, multe organizații din zonele rurale și limitrofe au crescut capacitatea de supraviețuire prin înțelegerea misiunii și a impactului, precum și prin accesul la resurse alternative. Cu toate acestea, în comparație cu Polonia, organizațiile mici și medii din orașe mici și rurale din România au un impact mai mic, din cauza lipsei unui spirit de solidaritate și de contribuție comunitară. Astfel că, există puține persoane care donează pentru ONG-uri locale, din cauza lipsei de resurse și a lipsei acestui mușchi al creșterii împreună. Mai ales că, până acum 2 ani, încrederea în ONG-uri era foarte scăzută.
În ceea ce privește inovația, aceasta poate apărea în orice regiune sau dimensiune a orașului. Există trei tipuri de inovație: reactivă, activă și naturală, iar aceasta este susceptibilă să apară mai frecvent în condiții dificile, decât într-un mediu confortabil.
Este important să înțelegem modelele de inovație, să le adaptăm, dar și să investim în execuție. În România, există multe exemple de inovație socială, care au fost preluate din alte țări și care nu au avut succes din cauza modului de punere în practică. Tocmai de aceea, este important să avem răbdare, deoarece impactul social are nevoie de timp pentru a se produce.
Organizația Umanitară CONCORDIA, Asociația Techsoup și Code for România sunt trei exemple de succes care au reușit să inoveze, fără a se limita la copierea soluțiilor străine.
Când vine vorba de aplicarea inovației și creativității la nivel local, în primul rând, trebuie să ne gândim la spațiul digital ca la un instrument pentru accesul la oportunități de finanțare. De asemenea, este important să creștem numărul de întâlniri la nivelul echipei pentru a înțelege problema cu care ne confruntăm și să identificăm o persoană în cadrul grupului care poate găsi soluții pentru probleme asemănătoare, în România sau în afara țării. O abordare eficientă ar fi să ne concentram asupra cauzelor și nu asupra efectelor problemei și să fim pregătiți să schimbăm abordarea sau soluția pe care o avem. În cele din urmă, trebuie să ne concentram asupra stabilizării haosului financiar din organizațiile mici și medii din România.
Pentru a fi autentice, ONG-urile mici ar trebui să facă parte din conversații cu organizații mai mari și să încerce să facă alianțe cu alte organizații mici din România. Este important să ne creștem profilul în social media și să organizăm exerciții comune de brainstorming între organizații. De asemenea, existența unui board este crucială, iar conversațiile ar trebui să fie sincere și să se concentreze pe obiective și provocări.
Dacă din perspectivă organizațională simți că te împotmolești sau experimentezi un eșec, există câteva lucruri pe care le poți face:
- E ok să renunți, chiar dacă intențiile sunt bune, este important să știm când să ne oprim.
- Strângi echipa, dacă există, și identifici soluții. În acest proces este importantă transparentizarea informațiilor de natură financiară și nu numai.
- Te adresezi boardul-ui/apropiaților în măsură să te sprijine.
- Realizezi o analiză a cheltuielilor pentru a vedea ce poate fi eliminat atunci sau în viitor.
- Verifici dacă poți avea același impact cu mai puțini oameni.
- Verifici dacă tu ești cel pregătit să scoată organizația din aceea situație sau tu ești cel împotmolit.
România are un mare potențial în ceea ce privește inovația și sectorul ONG-urilor, însă există provocări importante de depășit. În munca noastră, trebuie să ne concentrăm în identificarea potențialului de dezvoltare a soluțiilor inovatoare, dar și să fim conștienți de limitările existente în executarea eficientă a acestor idei, investind în crearea de rețele și de alianțe cu alte organizații.